Restaurant Baracca: recomandare din partea Ioanei

Ioana a scris următoarele pe 19 martie 2010 pe blogul ei (cu doar 2 articole Smile) și pentru că nu și l-a portat spre alt provider iar Windows Live Spaces se va închide în martie 2011, m-am gândit că e bine să postez aici un citat, să nu piară:

Atmosfera deschisă și distinsă, foarte multe geamuri cu sticlă de sus până jos și așa de curate încât aveai impresia că ești în stradă (doar că nu era frig, deși era iarnă), amabilitatea personalului și stilul modern te întâmpină când intri în restaurant. E vorba de restaurantul Baracca din Cluj (str. Napoca).

Te așezi jos (masa noastră era foarte aproape de bucătărie) și-i observi direct pe cei care-ți pregătesc mâncarea (bucătăria e deschisă, nici nu are ușă). Mai mult, lângă cel care pregătește pizza se află un fel de bar cu scaune, unde poți ședea și privi pe îndelete acțiunile acestuia (cum întinde aluatul, cum aranjează ingredientele, etc.)

Primești meniul. Deschizi și găsești feluri de mâncare pe care le vezi numai dacă ești pasionat, în revistele de specialitate sau la televizor, pregătite de maeștrii specializați în bucătăria mediteraneană sau franțuzească (mâncare care conține trufe, specialități de rață, fructe de mare, cotlet de miel, purceluș de lapte, deserturi deosebite, inclusiv cu pere, sau torturi cu foiță de aur comestibil ori cu înghețată făcută în casă).

Prețurile nu sunt mici, dar îți poți permite din când în când. Sunt comparabile cu cele ale altor restaurante mai deosebite din oraș. În plus, aici au și pizza și diverse preparate mai simple, de exemplu paste, care sunt la prețuri relativ OK (de exemplu, o pizza Formaggi costă cca. 25 lei, pe când specialitățile cele mai scumpe costă în jur de 60-70 lei; nici deserturile nu sunt foarte scumpe, încep de pe la 9 lei și ajung numai până pe la 15 lei, deși unele sunt deosebite).

Comanzi. Nu după mult timp un chelner amabil te servește și inițial ești impresionat de aspectul conținutului farfuriei. Eu am comandat bruschete cu roșii și creveți cu salată verde și au venit cu un sos gelatinos de brânză sau smântână foarte interesant (nu mai știu exact numele preparatului).

Iei prima înghițitură. Prima senzație: uau ce bun e! Nu te mai poți opri! Termini tot rapid.🙂

Imediat după această incursiune culinară, în drum spre casă, deja mă gândeam la următoarea vizită la același restaurant. Data viitoare aș vrea să încerc un alt fel deosebit de mâncare, poate ceva cu trufe (nu e vorba de trufe din acelea foarte rare și scumpe: o porție de mâncare care conține trufe poate fi găsită chiar și mai ieftină de 50 lei).

Poftă bună și distracție plăcută tuturor celor care se hotărăsc (sau nimeresc) să meargă să ia masa acolo!

About Sorin Dolha

My passion is software development, but I also like physics.
This entry was posted in Mâncare și băuturi. Bookmark the permalink.

Add a reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s